Despre blog

Cluj Travel este un blog dedicat persoanelor care sunt pasionate de calatorii și aventură, și prezintă principalele atracții turistice din județul Cluj-Napoca, Romania. 

În acest spațiu virtual incercam sa reconstituim imagininea reală a locurilor pe care le-am vizitat, prin intermediul fotografiilor, imaginiilor video și a cuvintelor. 

Laguna Albastra

Lacurile aparute intre haldele de steril ale exploatarii de nisipuri cuartoase si caolinoase, atrag un numar mare turisti mai ales la sfarsit de saptamana, desi nu dispun de nici o amenajare.

Locul pare a fi desprins de pe Marte,  dealuri de steril de culoare galbui-rosiatic, apa albastra, apa rosie (in apropiere exista si o Laguna Rosie).

In prezent (2012) natura a inceput sa-si intre in drepturi, locul  incepe sa fie salbatic de-a dreptul; mult stufaris, serpi si foarte multi pesti. In consecinta apa este buna de scaldat desi nu prea este recomandat.

Locul este foarte frumos si merita vizitat. Il recomandam in special pentru relaxare si fotografie. Cea mai buna perioada a zilei pentru fotografiat este la apus de soare.

Primaria declara cu ceva ani in urma , ca la aceste lacuri se impune o minima amenajare a acestora si exploatarea lor din punct de vedere turistic, lucru care nu s-a mai intamplat.

In prezent, pe raza Comunei Aghiresu, cu exceptia Cabanei Leghia si a Taberei pentru elevi Leghia, toate celelalte obiective turistice , Laguna Albastra, Castelul si Biserica monument istoric, nu sunt puse in valoare si nici nu sunt incluse in traseele turistice, deoarece infrastructura de transport nu permite un acces usor spre aceste obiective.

Acces: Ruta Cluj-Napoca - Baciu - Garbau - Aghires Fabrici sau Cluj-Napoca - Gilau - Capus - Garbau - Aghires-Fabrici sau tot pe aceasta ruta dupa Paniceni faceti dreapta pe la Cabana Leghia - sat.Leghia - Aghires Sat - Aghires-Fabrici.

Din Aghires-Fabrici (centru) se face un drum destul de rau pe langa cladirea BRD, mergeti tot inainte si treceti peste calea ferata apoi tineti drumul drept aproximativ 4 km si ajungeti la dealurile de steril unde veti lasa si masina. Mai aveti de mers pe jos aprox. 300-400 m.

Salina Turda

Salina Turda este situată în zona numită Durgău-Valea Sărată în localitatea Turda, județul Cluj.

Este probabil cea mai populară destinație a turiștilor ce vizitează localitatea Turda.  Mina de sare (salina) de la Turda datează încă din perioada romanilor și a fost unul dintre motivele pentru care localitatea s-a dezvoltat vertiginos și după retragerea romanilor din Dacia.

Prima atestare documentară a extragerii sării în Turda datează din anul 1271. În trecut exploatarea era organizată în așa numitele Cămări de Sare care erau de doua tipuri: unele care făceau exploatare, depozitare și transport până la apă iar altele efectuau transportul pe apă și vânzarea sării. Ulterior in anul 1786 exploatarea și valorificarea sării devin monopol de stat dar încep să apară unele probleme privind transportul sării pe drumul abrupt ce cobora de la salina. Pentru rezolvarea acestei situații se construiește începând cu 1853 galeria Franz Josef și sunt modernizate minele Terezia și Rudolf. Salina Turda este închisă in 1932. 

În prezent Salina Turda clasificată pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, document elaborat de către Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Galeria Franz Josef. Pentru a facilita și mai mult exploatarea sării între 1853 și 1870 este construită o galerie orizontală pentru transportul sării la suprafață. Această galerie avea inițial 780 m însă a fost prelungită astfel încât acum are 917 m. Un aspect interesant ce merită menționat este că între 1948 si 1992 a avut rolul de depozit de brânză.

Mina Rudolf are o formă de sală trapezoidală numită in termeni tehnici abataj în talpă. Aceasta a fost incepută în anul 1867 și are o lățime de circa 50 m, o lungime a vetrei (talpa abatajului) de 80 m iar adâncimea este de 40 de m. Scările coboară de a lungul a 13 etaje fiecare având marcat anul în care a fost săpat. Datorită infiltrațiilor pe peretele nordic s-au format stalactite de sare cu o viteză de creștere de 2 cm/an. Ca urmare a lucrărilor din ultimii ani Mina Rudolf a fost dotată cu o serie de elemente noi care sunt destinate turiștilor: sală de concerte, teren de sport, gondolă, minigolf, bowling. A fost montat și un lift pentru a ușura accesul în mină.

Mina Terezia este o mină de tip clopot cu o adâncime de 90 m în a cărei vatră s-a format un lac subteran cu adâncimea de 5-8 metri și un diametru în jur de 70 m. Mina a fost exploatată incă din 1690. Aici se află celebra cascadă de sare pe peretele nordic al minei, cascadă ce s-a format prin depunerea sării din soluția salină ce se prelingea din galeriile romane. Recent s-a amenajat un debarcader cu bărci pe lacul subteran din Mina Terezia și o zonă de promenadă deosebită prin arhitectura elementelor ce o compun.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca  este al doilea oraş ca mărime din România, cu 321.000 locuitori. Se află în partea de nord-vest a ţării, în centrul Transilvaniei, aproape de Carpații Apuseni.

Prima atestare documentară a oraşului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care spunea despre aşezare că era una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia preromană, pe numele de Napuca. Mai târziu, odată cu cucerirea romană în urma războaielor daco-romane din 101-102 şi 105-106, romanii au fondat o nouă aşezare rurală (civitas), pe malul drept al râului Samus. Odată cu colonizarea sasă şi maghiară, oraşul a cunoscut o dezvoltare industrială şi comercială, până să ajungă la rangul său de astăzi. 

Cluj-Napoca, fiind capitala Transilvaniei este una dintre cele mai atractive destinaţii ale României. Vizitarea oraşului este o plăcere, şi chiar dacă nu este un obiectiv obligatoriu pentru cei care se grăbesc, este cu siguranţă o experienţă minunată pentru cei care vor să vadă viaţa urbană transilvăneană trăită intens, alături de mâncarea sa specifică, minunatele activităţi culturale, o istorie interesantă şi un spirit grozav ce domneşte prin citadelă pe durata întregii zile.

Peisajul natural este minunat, cu dealuri mijlocii şi un râu care trece exact prin mijlocul său, Someşul Mic.

Nobilimea maghiară şi sasă ce a fost proeminentă aici pentru multe secole, a adăugat pe scena clujeană, clădiri ce astăzi reprezintă mirarea călătorului, cum sunt Palatul Banffy sau Biserica Calvaria. 

De asemenea, au fost amenajate multe spaţii verzi, dintre care cel mai reprezentativ este Parcul Central.

Comuna Geaca

Comuna Geaca este situata in partea de est a județului Cluj, în Câmpia Transilvaniei, în partea de nord-vest a acesteia. Resedinta de comuna, Geaca, este mentionata înca din anul 1228, la acea vreme purtând numele de Cilla Gyeke. Geaca, este situata pe ambele maluri ale lacului Geaca având o dezvoltare liniara pe directia N-S. Teritoriul comunei a fost cercetat de catre arheologi si descoperirile lor dovedesc existenta comunei înca din epoca bronzului.

Atractii turistice

Puncte de interes pe terioriul comunei desi înca slab dezvoltata din punct de vedere al ofertelor si serviciilor turistice comuna prezinta totusi câteva elemente de interes pentru care autoritatile locale au luat masuri de protectie. Astfel putem mentiona:

Salba de lacuri 

Pe terenurile comunei se afla o parte din salba de lacuri ce alcatuiesc "Complexul de lacuri de pe Valea Fizesului", o adevarata bogatie datorata fenomenelor naturale si amenajarilor hidrotehnice,

Salba de lacuri este un loc de atractie pentru turisti, care la sfârsitul saptamânii se relaxeaza aici pesciund, facând baie, plaja si plimbari cu barca.

Padurea Legiului 

Amplasata în mijlocul pasunii din localitatea Geaca la 300 metri de lac, unde primavara înfloresc cel mai devreme ghioceii care sunt o atractie totala întinzându-se pâna în mijlocul pasunii.

Rezervatia zoologica Legii 

Este situata pe valea Legiului la sud de satul cu acelasi nume, care în prezent este o zona de importanta nationala cu valoare stiintifica deosebita, aici întâlnindu-se foarte multe specii de pasari si plante, renumitul "bou de balta ". Aceasta rezervatie a fost declarata zona protejata prin Decizia Consiliului Judetean Cluj nr.147/1994. Pentru suprafata de 23,9 ha a rezervatiei s-au instituit reglementari severe care constau în principal în interzicerea activitatilor privind pescuitul, vânatoarea , recoltarea si arderea stufului, sapaturi, araturi si pasunat.

Conacul Beldi 

Este o cladire de tip conac care dateaza din secolul al XIX-lea situat în centrul localitatii Geaca pe o colina domoala, fiind înconjurat de o frumoasa plantatie de castani.

Biserica din lemn "Cuvioasa Paraschiva" 

Este situata în satul Lacu, dateaza din anul 1771, pastrând pictura si arhitectura neschimbate de la ridicarea ei si pâna în prezent. Biserica detine o carte si patru icoane din lemn care fac parte din Patrimoniul Cultural National.

Biserica reformata 

Este situata în satul Legii si dateaza din anul 1449. Biserica este de tip romanic fara turn. Clopotnita este din lemn.

Casa Satului (Faluhaz) situata in satul Lacu, este o casa taraneasca cu pridvor, veche de peste un secol care acum este un frumos muzeu. 

In interior pot fi admirate adevarate opere de arta, de la cufere la piese de mobilier pictate, obiecte de ceramica si de uz casnic. Intr-o camera este amenajata o frumoasa sala de lectura dotata cu tv lcd si calculator cat si o biblioteca. Obiectele din casa au fost donate de locuitorii din sat.

Casa a fost cumparata in anul 2008 de Fundatia culturala Teka din Gherla, restaurata cu sprijinul comunitatii si a fundatiei, apoi predata comunitatii din satul Lacu.  Inaugurarea a avut loc la 16 august 2009.

Video

 

Sâncraiu

Sâncraiu, unul din cele mai frumoase sate din Țara Calatei, este situat in județul Cluj, pe malul râului Calata, la o distanta de circa 6 km de Huedin, fiind si poarta nordica de intrare în Muntii Apuseni. Relieful muntos este dominat de vârful Vladeasa (1836 m ).

Prima atestare documentara a satului dateaza din 1288.  Satul este renumit si datorita mestesugarilor deosebit de priceputi – dulgheri, fierari, tamplari, cojocari, zidari.

În zilele noastre, Sâncraiu are o populatie de aproximativ 1200 locuri, din care circa 90% sunt maghiari, 10% fiind români.

Sâncraiu este renumit in țara dar și peste hotare pentru agoturism si activitațile culturale de peste an.

.

Tradiții:

In satul aflat la poarta nordica de intrare in Muntii Apuseni, portul popular s-a pastrat intact, iar localnicii isi imbraca straiele specifice in fiecare duminica si in zilele de sarbatoare. Barbatii practica si acum indeletniciri vechi.

In satul cu doar 450 de case functioneaza vreo 20 de fierarii, dar si ateliere de prelucrare a lemnului.

Oamenii sunt renumiti pentru talentul lor mestesugaresc: sunt dulgheri si zidari priceputi, oameni care fac cojoace de buna calitate, femei ce se ocupa de cusaturile traditionale.

Placutele inscriptionate cu numele strazilor si cu zonele din au fost facute din lemn si sculptate de mesterii satului. La mai toate ferestrele caselor sunt expuse stergare cusute cu migala, purtand insemnul traditional al Calatei - laleaua, si papusi din panusi de porumb.

Localitatea Sancraiu este cunoscuta pentru festivalul maceselor, festival care are loc in toamna fiecarui an.

Obiective turistice:


• Muntii din imprejurimi sunt dominati de varful Vladeasa inalt de1.836 de metri

• Sapte lacuri artificial ce au devenit atractia pescarilor si a practicantilor de scufundari si sporturi nautice.

• Biserica veche de opt secole - De oriunde privesti , din sat, zaresti turla bisericii reformate din localitate, care a fost zidita la inceputul secolului al XIII-lea. Tavanul este de tip casetat, iar fiecare din cele 220 de casete din lemn este pictata diferit, dar cu acelasi motiv floral, de Calata: laleaua. In centrul tavanului atarna un imens clopot realizat de sateni in urma cu 50 de ani, din spice de grau, drept semn de multumire pentru recoltele bogate cu care i-a binecuvantat Dumnezeu.

• Cele doua statui, una reprezentandu-l pe Sfantul stefan si cealalta, pe poetul maghiar Ady Endre

• Ruinele unuia dintre castelele Banffy

• Barajul si lacul Fantanele-Belis, aflat la o distanta de 20 de kilometri de Sancraiu

• Pietrele Albe, un impresionant abrupt de calcar

• Cascada Rachitele

• Arborii de Sequoia de pe Dealul Domnului

Cazare:

Pentru a alege cu usurinta oferta de cazare, in Sancraiu de Cluj, ce se potriveste dorintelor tale de calatorie, accesati  urmatorul  site.

Acces:

Se poate ajunge aici doar pe sosea, pe E 60 (DN1), iar din Sancraiu parcurgi inca 20 de kilometri inspre Rachitele sau inspre Belis. Din Cluj-Napoca sunt curse frecvente de autobuz pana la Huedin, de unde poti merge urmatorii sase kilometri si pe jos, in plimbare, fie cu masina.

Cheile Turzii

Cheile Turzii sunt considerate de mulți drept o minune a naturii și au statut de rezervație naturală protejată, cu importanță botanică, zoologică, geologică și peisagistică. Rezervația este situată in nord-estul munților Trascău (în apropiere de orașul Turda), de-a lungul văii Hășdate. Lungimea defileului este de 1270m și înalțimea pereților de până la 250m.

Peisajul carstic de o frumusețe rară..stânci inalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, arcade, etc. În total se cunosc cam cca 60 de peșteri, firide sau arcade, aproape toate in dimensiuni mici (doar 8 depașesc 20m lungime, cea mai mare atingând 120 m).

Pe apa văii Hășdate există 4 poduri suspendate. Primul pod (nr.1) este amplasat nu departe de intrarea in Chei, ultimul pod (nr.4) spre ieşirea din Chei, în direcţia comunei Petreştii de Jos. 

Prin anii 30 ai secolului XX, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hăşdate) era aşezată o cruce mare de lemn. Crucea a fost amplasată în perioada interbelică. După război, crucea de lemn a fost înlocuită cu o cruce de metal.

 Zona este foarte frumoasa, accesul se poate face cu masina, zona perfecta pentru recreere si relaxare dar si pentru escalada.

Cale de acces (rutiera): din DN 75 (Turda – Mihai Viteazu – Campeni), dupa loc. 

Mihai Viteazu intram pe DJ 103G si ne indreptam catre satul Cheia. Traversam podul peste raul Aries, trecem si de satul Cheia si ne continuam drumul pe o sosea asfaltata (neintretinuta 2013) pana pe un platou unde se opresc autocarele. 

De pe platou urmeaza o coborare pe un drum nemodernizat catre Cabana Cheile Turzii (cca 1,2 km, accesibil auto). Distante: DN 75 (intersectia cu DJ 103G) - Cabana Cheile Turzii cca 5km; Turda – Cheile Turzii cca 14 Km. Exista indicatoare catre chei.

Imagini defileu